Un radio care toarce incet un blues prea nou sa fie clasic, prea vechi sa fie modern. Televizorul stricat ii reflecta fata printre urmele de degete de pe praful nesters de o luna. Pungi cu gunoi imprastiate. Sticle aruncate peste tot. Daca ar fi de alcool si nu de apa plata sau suc parca ar fi mai "cool". Doi fix. Zambi amar. Il iubea cineva? In nici un caz cei care-l priveau zi de zi cu uimire si suspiciune. Inca mai traia si pe unii asta ii deranja. Ziare lasate acolo unde nu-i mai captasera interesul, pachete de tigari goale, cursuri xeroxate peste tot, paine stricata cat sa hranesti o familie. Un morman de haine pe fotoliu. Puteai cu usurinta sa crezi ca locuieste cu inca cinci oameni extrem de neglijenti. Dar era singur. Lua o gura de apa plata si se stramba. Ficat nenorocit. Pulveriza spray de camera care sa acopere mirosul de fum, mucegai si rufe murdare.
- Acum miroase de parca a murit cineva intr-o livada de piersici, isi spuse si incepu sa rada haotic, foarte amuzat de gluma lui.
Se opri brusc, deveni palid si incepu sa loveasca furios sticlele din jur obtinand doar zgomot surd si norisori de praf. Ochii i se inchideau.
- Ce dracu` caut eu aici?
Ridica o bluza mica, evident de fata . O imbraca si se privi in oglinda. Un miros de parfum ii produse un zambet, iar imaginea lui purtand acea bluza care pe el parea un top il facu din nou sa rada.
- Curva proasta, acum trebuie s-o vad din nou...Desi, parca imi scoate ochii in evidenta.
Izbucni din nou in acel ras care intorcea capete prin baruri. Clar, era foarte haios in acea noapte. Pacat ca era singur. Se privi din nou in oglinda. Un metru, optzeci, lat in umeri, puteai foarte usor sa predai anatomie pe el sau sa canti la xilofon pe coastele lui usor de numarat. Ramase surprins. Dintr-un colt al oglinzii il privea un om frumos. Zambind intr-un grup de pustani care-si etalau dantura. Privirea lui se muta cand pe poza, cand pe oglinda. Asemanarea era vaga, desi trecusera doar doi ani de atunci. Acum cand zambea parea un craniu ranjit cu pielea alb-vinetie intinsa de parca il tragea cinva de ceafa. In privirea lui acea sclipire nu mai exista. Incerca sa-si aminteasca de ce era asa zglobiu atunci, dar o durere il pocni in piept si in moalele capului. Tusea convulsiva se incheie pe marginea chiuvetei. Dungi de sange brazdate din loc in loc de ghemotoace negre tulburau griul ceramic.
- Fumatul dauneaza grav sanatatii, rosti el dascalitor, privindu-se tamp in lumina neonului care-l facea sa arate ca un cadavru. Ce porcarie!
Se uita la ceas. Trei. Fix. Peste trei ore trebuia sa se trezeasca. Dadu drumul la apa si cand era cada plina se scufunda cu totul. Voia sa vada cat rezista si, in adancul mintii, spera ca nu va mai reveni niciodata la suprafata.
