Sunday, July 25, 2010

Balanced

The day that you stop running
Is the day that you arrive

Saturday, March 28, 2009

There's a caterpillar in my soul

Nu vreau sa ma agat de nimic, as vrea sa traiesc in alta lume in fiecare zi. Cu alti oameni, cu alte discutii. De fapt cu aceiasi oameni, doar sa nu stiu asta. Ma plictisesc. Eu, pe mine, mã.

Tre` sa plec din tara asta...

Wednesday, March 11, 2009

Treaz

Oamenii urasc stabilitatea. Pentru ca stabilitatea e un sfarsit, iar oamenilor nu le plac ending-urile. Chiar daca stiu ca dupa ele urmeaza declin, tot nu le plac. In fine... altadata.

De ce m-am "intors"? De ce m-am "trezit"? E greu de explicat, dar...here goes. Cineva la care tin mult a zis unui altcineva neindentificat ca e un idiot, iar eu am zambit. Pentru ca stiam ca nu sunt eu ala. Moment in care mi-am dat seama ca nu sunt, pentru ca eu nu mai am de ceva timp cum sa creez sentimente asa de adanci. Fiindca nu mai sunt. Sau nu mai eram? Ramane de vazut, am facut 24 de ani intre timp, iar in rest totul e asa cum era, stabil. Adica fucking insane pentru standardele mele.

Weekendul asta m-a chemat un coleg de munca sa dam o fuga la Brasov sa mancam la un restaurant. M-a amuzat ideea si il invidiez ca are asa idei. Auzi, sa mergem 200 de km pentru mancare. Probabil c-o sa merg. Si asta ramane de vazut.

Imi plac paragrafele, tot timpul mi-a placut structurarea ideilor. Cu toate astea in cap n-am avut niciodata o structura. Cel putin nu cand e vorba de lucruri personale. 24 de ani...poate ar fi cazul sa nu ma mai comport ca la 18 atunci... sau poate tocmai aia am pierdut: o bulina, o soparla si capacitatea de-a lua totul in serios facand glume. In orice caz, clar nu e game over si-o sa revin aici. Macar pentru linistea mintii mele, cat mai e ea, care este.

Monday, November 10, 2008

people don't change

This blog...is over. Punct

Thursday, October 30, 2008

i ain't dead

Desi pare ca nu-i asa, n-am murit inca. Doar ma asocializez pe zi ce trece, pe masura ce-mi devin mai comozi oamenii de la munca (cu unii impart si casa minunata), imi devine tot mai incomoda fosta viata. Pentru ca se pare ca la asta s-a ajuns. La ce-a fost, la cei/cele ce-au fost si la viitor. Viitor la care prefer sa nu ma gandesc. De fapt, prefer sa nu ma gandesc la nimic. Muncesc (ceva nu e prea in regula nici acolo, dar se repara), ma joc si-atat. Nu mai e loc pentru altceva sau altceva nu mai are loc si pentru mine. Eu am zis mai demult c-o sa dispar, se pare ca acuma e vremea aia. Vremea cand nu mai raspund la telefon, vremea cand uit date, zile, ani, tot. As vrea sa ma misc din starea asta, dar ceva ma tine. Ceva ma consuma. Pana cand n-o sa mai fie nimic, nimic, nimic.
Si-atunci toate jocurile mele de expresii cu umbre vor fi reale. Iar partea cea mai simpatica din toata aceasta poveste e ca, acum, nimeni nu ma mai poate salva. Eh, "everybody's gotta learn sometime"

Wednesday, September 03, 2008

inapoi

Magia intoarcerii e aceeasi cu blestemul (si pleonasmul totodata), te intorci doar inapoi. Perioada Franta s-a terminat, am ramas cu ceva amintiri cu ceva decizii cu pierderea din nou a semnelor de punctuatie. Si da, ma bucur ca am revenit, nu, nu am fost in vacanta deci nu ar trebui sa fiu odihnit si...cam atat. Cuvinte pentru acum nu am asa ca o sa le zic pe cele de acum 2 luni:

3:37 AM 7/9/2008
n-am mai facut asta de ceva timp. sa vad daca mai pot. ultimele ganduri inainte sa plec in franta, din nou. inca 2 luni. dpdv profesional nu ma indoiesc nici o clipa ca am facut alegerea buna. iar personal... who gives a shit? personalul meu oricum e bolnav de mult timp, cred c-a fost tot timpul. cu toate astea lucrurile se-nvart bine, dar de cate ori n-am mai zis asta? de prea multe. observ ca in final obtin ceea ce vreau. mereu. si observ totodata ca am inceput sa pun punct si virgula. s-ar putea pana la urma sa supravietuiesc lumii asteia. dar azi mai sunt sigur de o chestie. sunt singur in lumea asta. si nu din alt motiv, doar pentru ca nu stiu sa fiu altfel. nu, nu urasc oamenii, oricat m-am cacat pe mine cu expresia asta, da, am nevoie neaparata si chiar disperata de ei. se pare chiar ca nu pot functiona fara oameni in jurul meu si daca as ramane singur as innebuni in cateva zile. nu-mi dau seama daca a innebuni se scrie cu 2 de N. pare logic dar la ora asta chiar nu stiu. divaghez. oamenii nu inseamna pentru mine altceva decat oglinzi. in care sa-mi reflect ideiile, aberatiile si nebunia. pentru ca devine tot mai evident ca sunt totusi nebun. acum vorbesc singur, scriu de fapt, dar imi scriu mie si e singurul moment cand sunt cu-adevarat liber.
2 am and i'm still awake, writing this song, if i get it all down on paper, it's no longer inside of me, threatening the life it belongs to.
si-atunci ce sens au toate? daca toti oamenii sunt oglinzi ce diferenta mai e intre ei. eh, unii sunt oglinzi mai bune, iar unii sunt chiar oglinzi inteligente si reflecta refractat. m-am pierdut si pe mine in expresia asta. de fapt eu stiu ce vreau sa zic, as usually. "refractie"...google it, ca probabil n-ati facut toti optica :) revin. sunt nebun, am nevoie de oameni, ii folosesc si diferenta dintre ei o face refractia. makes sense, right? anna nalick rules. si-asta are la fel de mult sens. Inca nu m-am calmat, inca vreau sa vad adevaratul sens al lucrurilor si aflu doar consideratii generale despre specia asta usor cretina. intr-un experiment, cand in urma fazelor, obtii doar consideratii generale (si gresite, logic) despre subiecti, te restrangi si faci teste specifice. asa ca cercul se strange in jurul meu. si vad ca nu mai vreau sa invat nu mai vreau de fapt sa fac ideea de a invata. arata-mi cum se face ceva, o sa invat sa fac lucrul ala mai bine ca tine, dar nu mai vreau carti, nu mai vreau idei teoretice generale, nu mai pot invata 100 de pagini pentru un examen. s-a distrus de tot si de mult ideea de practica. acum zbor dintr-una in alta. pagina, evident nu vei ajunge la mine pe blog. pentru ca esti urata si grasa. si nu stii sa te legi la sireturi.
maine o sa fie franta, o sa fie cald, dar nu agasant. si-o sa fiu singur, ca si azi, ca si ieri. cred c-as putea sa scriu cantece d-alea proaste. don't ya think? nu mai e nimic de zis. plec. 4 fara 5. afara e furtuna. dar maine va fi soare, and all that shit.bye


Out

Wednesday, June 11, 2008