Lend me your heart, sell me your soul

Eu stiu un singur fel sa-mi traiesc dragostea, carnal-obsesiv. Altfel nu pot si, sincer, nu vreau. Nu tine de timp si spatiu, de clipa aia cand asa ti se rupe de orice altceva decat de voi. Nu de ea sau de tine, de voi, voi-ul ala care la momentul ala ti se pare ceva, asa, aproape perfect. Bine, ca dupa aia se duc dracului unele treburi si, cinic vorbind, dragostea creeaza mai multa suferinta decat orice altceva. Dar atunci chiar nu conteaza. Si as trece iar prin ani de chin, depresii sau doar un sentiment de gol pentru clipele alea. Pentru ca asta sunt clipe. 2 nopti la Vistisoara, ziua ploioasa in Sibiu, plimbarea de mana in Costinesti, noaptea aia in Mangalia, bordura de sub noi in timp ce fumam si radeam, patul din Iancului. Clipe pe care le tii in capul tau, ca pe poze si oriunde ai fi si cu oricine iti soptesti. "Acolo era linistea mea" Si te intrebi unde mai e ea acum. Oare se gandeste la tine? Apoi iti infigi unghiile in altcineva si te tii bine. Pentru ca eu altfel decat obsedat n-am invatat sa fiu.